Totodată ai perspectiva celor două lumi: cea interioară şi cea exterioară.
Pe drumul vieţii amândouă sunt zbuciumate: şi interiorul şi exteriorul.
Dar dacă ai ajuns ACASĂ, acea casă fiind SURSA de unde ai plecat cândva pe drumul vieţii, fiind totodată şi DESTINAŢIA fiecăruia dintre noi, atunci se schimbă lucrurile.
Bucuria că ai revenit ACASĂ te inundă şi nu mai e loc pentru altceva sau altcineva.
Descoperi aici PACEA mult căutată pe toate drumurile vieţii.
Descoperi că tu eşti pacea şi bucuria nesfârşită care fac să dispară graniţele dintre interior şi exterior.
Uimit te întrebi: dar celălalt, unde este ?!
După o vreme, apari "în pragul casei" şi-ţi dă mâna să râzi de toate temerile pe care le-ai avut până să ajungi ACASĂ.
Realizezi că ai fi putut întoarce şi celălalt obraz, era ok.
Stând "în pragul casei", ştiindu-te ACASĂ oriunde, oricând, îţi poţi permite călătorii către oricare alt "exterior".
"Pragul casei" pe lângă sursă şi destinaţie, devine acum şi drum, cale.
Sursă, cale, destinaţie. Trei în Unu şi unu în TREI.
The threefold Mowgli.
4 comentarii:
Pragul casei, de fapt o radacina esentiala a fiecaruia dintre noi. Plecam, revenim, iar ne ducem manati(e) de vise, unii le numesc himere.Dar gandul ramane mereu "acasa".Si ne intoarcem!Dar ce se intampla oare cu acei oameni care nu au casa? Care vantura lumea in lung si-n lat si nu au un loc anume. Am cunoscut o astfel de persoana si cand mirata, derutata, am intrebat: "unde e casa ta?", mi-a raspuns simplu:" eu nu am casa..." Si apoi a continuat parca ghicindu-mi gandul:" mi-e mai usor asa...nu am multe bagaje si pot sa ma opresc unde am eu chef..." Am tacut si apoi am aflat ca acel om pierduse tot...mai avea un fiu care avea cancer...urma sa moara...
E trista povestea persoanei cunoscute de tine catiamaxim, si sunt multe altele asemanatoare.
De multe ori suntem manati ca de un vant sa pornim de-acasa, oriunde, numai nu acasa. Ne saturam de chinul de acasa si vrem ceva mai bun. Meritam ceva mai bun. Tristetea din exterior ne indeamna sa cautam acest "mai bun",doar ca acest"mai bun" nu se afla undeva departe, ci tot in noi. In noi se gaseste acest ACASA DIVIN. IMPARATIA LUI DUMNEZEU se gaseste in noi.
Iti multumesc pt prezenta.
mowgli.
Mare e darul vietii sa gasesti o usa deschisa, cu cineva care sa te-ntampine si sa te ivite in pragul casei sale. Si mai mare bucuria sa-ti onoreze invitatia in propriul prag, iar cand privirile converg, uiti de toate separarile.
Da, Mihaela, si te intrebi: care separare?
Trimiteți un comentariu